luni, 2 noiembrie 2015

Vreau aer.

Stii cum e sa te simti intoxicat de propriile tale ganduri/gesturi/trairi? Sa te simti obosit de moarte din cauza a ceea ce simti cu sufletul ala bleg....sa simti ca nu mai poti? Sa stii ca orice faci nu e ok...si nu stii cum sa o mai dai pentru ca orice pas pe care il faci, orice vorba, orice gest...e ceva gresit? Stii cum e asta? Stii cum te trage la fund? Iti da sa zaci.....si zaci. Si n-ai rezolvat nimic. Cat sa lupti cu tine? Tu impotriva ta? Pai asa, frate, nu prea merge....
Undeva pe drum, m-am pierdut....mai trist e ca timpul se scurge. Si, la naiba, uite ca e impotriva mea si asta....

luni, 3 august 2015

Cimitir de sentimente.

Uneori mi se pare foarte trist ca nu putem marturisi nimanui, nici macar oamenilor care ne sunt cei mai apropiati, ce avem pe suflet...zicea cineva. Ducem lupta singuri...e lupta noastra. Te gandesti...de ce sa mi implici si pe altu'? Si am ajuns la trista concluzie ca oricum nu poti exprima in cuvinte tot ce simti. Nu simtitm la fel, nu reactionam la fel....Vedem toti cerul albastru, dar eu vad si o nuanta de mov, tu una de gri....si tot asa. Cum sa-ti explic eu tie nuanta mea de mov daca tu nu o vezi? Poti doar sa ma crezi pe cuvant si cam la asta se rezuma totul... Asa si cu sentimentele. Incerci pe toate partile sa le intorci, sa le explici, sa le scrii, sa le desenezi...dar sufletul asta nu se explica. Si decat sa ramai cu un gust amar, pentru ca te simti neinteles dupa ce ti-ai varsat sufletul, mai bine le tii acolo...
Probabil ca pentru asta exista acolo undeva, intr-un univers al sufletelor moarte, un cimitir al sentimentelor
incapabil de exprimat in cuvinte sau neintelese...

duminică, 10 mai 2015

Prea multe de zis...prea putine cuvinte.

Mi-am dat seama ca, de ceva timp, nu-mi mai place ce simt sau cum ma simt. Am pretentii, imi doresc lucruri pe care nu le pot face singura.....si n-ar mai avea rost asa.
Vad ca fiecare si-a creat propriul univers....si nimeni nu mai vrea sa iasa din ACEL univers. De ce sa vrea? E comod, stii cum iti merg treburile acolo...de ce sa te mai bagi si in lumea altuia...mneah...
Damn you, people!

sâmbătă, 21 martie 2015

Welcome To Society.

Welcome to society,
We hope you enjoy your stay,
And please feel free to be yourself,
As long as it's in the right way,
Make sure you love your body,
Not too much or we'll tear you down,
We'll bully you for smiling,
And then wonder why you frown,
We'll tell you that you're worthless,
That you shouldn't make a sound,
And then cry with all the others,
As you're buried in the ground,
You can fall in love with anyone,
As long as it's who we choose,
And we'll let you have your opinions,
But please shape them to our views,
Welcome to society,
We promise that we won't deceive,
And one more rule now that you're here,
There's no way you can leave.


By  

sâmbătă, 14 martie 2015

Oamenii te uita...

Se indeparteaza, imatranesc...nu mai au timp de tine, nu mai au chef de un om in plus... Ce au ei e mail mult decat suficient. Uita de timpul petrecut impreuna..de amintiri...de tot. Te uita, te lasa sa zaci intr-un colt din minte...prfauit de farame din ce a fost.
Dar de ce? Daca ei te uita, tu de ce mai incerci? De ce sa-ti mai rupi din suflet si pentru ce?
Ai nevoie de ei...dar deja ei nu mai au nevoie de tine. Te vor uita pe tine si vor uita si cum i-ai facut sa se simta....
Ti se face dor?
Da...stiu. Si mie....

marți, 24 februarie 2015

Viata ca un puzzle.

Am lasat cate o bucatica din mine tuturor celor care au facut parte din viata mea....cateodata, insa, parca i-as aduna pe toti, i-as strange in brate tare, tare...nu pentru ei, ci pentru mine. Pentru a ma regasi. Mi-e dor de mine, nu de ei.... Ma vreau intreaga...ma vreau inapoi. M-am saturat sa fiu ca un puzzle.

sâmbătă, 3 ianuarie 2015

Mizerii cotidiene.

Sunt o persoana complicat de simpla si chiar si asa, am ajuns la trista concluzie, ca nu se mai 'fabrica' fericirile pentru suflet...si nici singur nu prea poti sa le mai confectionezi. Sau poate se aplica doar pentru sufletul meu... Totul pare asa de sintetic, cu aroma de fals......
Ce se intampla cu noi? Unde-s toate bucuriile alea mici, care faceau cat un infinit de fericire?
Se pare ca pe masura ce crestem, creste si necesi
tatea de a primi mai mult...
Dar mai stii cand eram mici? Ne bucuram la orice....chiar si la o raza de soare...si azi? Azi bucuria vietii se masoara intr-un Iphone...bleah!
Imi aduc aminte in ce hal ma bucuram doar la o pereche de incaltari, gen...de nici nu dormeam noapte de emotie.
 Aia e, frate....fericirea chiar se cumpara....fericire temporara, nemultumitoare pentru suflet, poate doar in cazul meu.
Si cu toate astea, nu mai stiu ce m-ar mai face sa zic ca sunt cu adevarat fericita....prea ne orbeste societatea asta de doi bani. Pare mereu o lupta intre ceea ce ai fost, ceea ce vrei sa fii si ceea ce vor ei sa fii. Si ca sa fiu sincera, am impresia ca devenim ce vor ei sa fim....
Am uitat sa ne hranim sufletul....ne ingrijim de ochi, ne ingrijim de stomac cu papa bun....ne ingrijim de felul in care aratam, mai ales de asta..... Dar sufletul? Sufletul cui il lasam?
Locul meu nu mai e aici...imi strica ce am mai de pret...imi strica sufletul.

duminică, 28 decembrie 2014

Oamenii.....mare durere de cap.
Am inghitit multe. Incerc sa-i inteleg....sa inteleg de ce fac aia, de ce zic asa...de ce, de ce...ca pana mea, pana la urma cine sunt eu sa judec? Asa am zis mereu... Si uite asa ti-o iei in barba. Ca ei, aia pe care te chinui tu sa-i intelegi, nu dau doi bani pe ce zici/simti/faci tu. Not fair. Dar ce mai e fair pe lumea asta, cand nici oglinda nu iti mai arata cine esti....

joi, 25 decembrie 2014

Exista si oameni...printr-atata lume....

'Exista oameni care te ajuta sa te schimbi.  Din ORICINE in CINEVA. Exista oameni care doar privind spre tine iti dau curaj, sclipire, inspiratie.... Exista oameni care iti taie rasuflarea atunci cand isi intind bratele spre tine. Sunt cei care nu-si cer imbratisarile inapoi, cei care dau si atat, fara alte obligatii, fara troc de sentimente, fara risipa de orgolii personale. Exista oameni care te inalta, te imbogatesc si care te fac sa te simti aristocrat pe de-a-ntregul. Exista oameni dincolo de care se intampla minuni si se fabrica tablete de fericire. Exista oameni care te invata drumul inapoi spre tine, pentru ca mai tarziu sa te lase acolo de unul singur si sa-ti admire de departea inaltarea.....'

sâmbătă, 22 noiembrie 2014

Lacrimi seci.

Stii cum e faza aia...? Sa-ti plangi acum toate lacrimile neplanse....
Plangi pentru cei ce nu mai sunt....pentru cei ce sunt....pentru iubiri, pentru ura...pentru ca nu mai poti....pentru singuratate...pentru toate momentele in care te-ai dat zmeu si ai inghitit in sec, ti-ai inghitit lacrimile. 
Si acum dai pe afara...ce sa le mai faci? Le plangi, le versi. Si asa faci loc pentru altele...alte lacrimi seci...alte balarii ce ti se cuibaresc in suflet. Prind radacini acolo...nici nu stii de ele. Le porti cu tine zambind...un zambet fals.